Multiplul campion național de raliuri și viteză în coastă, Constantin Aur, a avut amabilitatea să ne explice contextul participării la primul său concurs oficial „înapoi la ACR”, după «divorțul» de FRAS.
– Cum a decurs coasta de la Straja pentru dvs.?
Titi Aur: Din punctul de vedere al numărului de concurenți, au fost mai mulți decât mă așteptam. Din punctul de vedere al valorii echipamentului tehnic, este greu de spus pentru că au fost mașinile bune, puternice din CRR, adică Danny [Ungur], Bogdan Stanoiev, Daniel Onoriu, care au ridicat într-adevăr nivelul, dar în campionatul ACR sunt câteva mașini care arată bine, dar parcă nu sunt pregătite la nivelul la care ar putea să fie, adică e vorba de Subaru-ul lui Borlovan, de un Mitsubishi Evo IX, un Evo 6.5 al lui Ciobotaru, parcă. Și au fost, ce-i drept, și unele mașini care nu au ce căuta între mașinile de curse. Poate e urât ce am spus, dar sunt mult prea învechite sau slab preparate. Cred că în orice campionat sunt și mașini mai urâte, dar cred că acolo ar fi trebuit un pic mai multă severitate ca să se ridice un pic nivelul la acele mașini. Traseul a fost foarte frumos și dificil, spectatori nu au fost prea mulți, organizarea a fost sub nivelul FRAS, aș putea spune mult sub, dar nu chiar atât de jos cât mă așteptam. Adică era totuși un semafor la start, era celula la sosire, tot ceea ce a însemnat securitate nu a fost nicio problemă. A fost mai primitiv, dar nu chiar atât de în urmă precum m-aș fi gândit eu înainte. Una peste alta, nu a fost la nivelul FRAS.
– Am văzut că nu ați participat decât la etapa de duminică.
Titi Aur: Sâmbată am avut o acțiune la AutoNet de care aproape că uitasem. Ei au avut dreptate, pentru că era programată de mult timp pe 13 octombrie la sediul AutoNet din București, și a fost obligatoriu pentru mine, prin contract, să fiu prezent acolo. Am fost prezent cu mașina și am mers numai la etapa de duminică. Aș fi vrut să fiu și sâmbăta, dar nu am avut cum.
– De ce credeți ca a venit și Tempesta la Straja, dupa ce v-a condamnat gestul de a trece la ACR? Are nevoie de licență internațională?
Titi Aur: Din interes. Adică eu am spus și am și făcut, iar ei au venit, pur și simplu, din interesul de a obține licența internațională. Vor să se dea în Anglia, Tempesta vrea să se dea la Paris-Dakar și au încercat să se lipească într-un fel de ACR și să spună: “Uite că venim, uite că suntem și noi cu voi”.
Locul în care a ieșit violent în decor Daniel Onoriu
Titi Aur: Pot să spun că Onoriu este un pilot care vrea “totul sau nimic”. Încearcă să meargă tare și reușește să meargă tare. A scăpat mașina într-un viraj foarte periculos, într-un fel prost gândit de organizatori pentru că era celula de sosire într-un viraj de mare risc care închidea pe pământ, pe noroi. Dar pilotul trebuie să știe să se adapteze la situație. Ono a exagerat un pic, să aibă viteză mai mare și timp mai bun și e un lucru care face parte din jocul pe care îl facem toți, adică riscăm să lovim mașina. Accidentul la curse, la raliuri, la coaste face parte din riscurile asumate și nu este condamnabil. Într-adevăr, putea să fie un pic mai atent. Putea să nu riște acolo, dar pentru a câștiga trebuie să mergi la limită de fiecare dată. Este bine pentru el că a învățat-o și pe asta. Cu toții am trecut, mai devreme sau mai târziu, și prin situația să stricăm mașina mai tare. Poate fi o lecție pentru el. Nu e condamnabil, dar asta nu înseamnă că îl aplaudăm să facă de fiecare dată așa, pentru că atunci nu e bine. La un sezon întreg pe care l-a avut, și de coastă, și de raliu, fără ieșiri serioase – a mai avut un pic la etapa de rallysprint de la Harghita – nu e chiar atât de grav. Oricum, virajul în care a ieșit nu era unul simplu și nu a sărit afară, să zic așa, “de papagal”. Era într-adevăr foarte greu, și eu am glisat acolo, și Danny mi-a spus că a trecut la limită.
– Credeți că decizia dvs. de a pleca la ACR a determinat schimbarea secretarului general al FRAS?
Titi Aur: Sunt convins! Nu știu dacă a făcut bine sau rău până la urmă. Acum sunt probleme mult mai multe la FRAS. Dar sunt convins că a contat.
– Odată mi-ați spus că purtați pe umeri “povara” de a fi văzut ca un exemplu pentru tineri, pentru ceilalți sportivi. Ce exemplu credeți că ați dat plecând de la FRAS către ACR?
Titi Aur: Aici poate fi o discuție lungă. În primul rând, plecarea mea a fost sub presiunea unor întâmplări și a unor măsuri luate anormal împotriva mea și nu numai, ci împotriva sportului. Am făcut-o la supărare, în primul rând, iar când faci un lucru la supărare, nu îl faci neapărat gândind ce urmări are. Pur și simplu, am fost foarte supărat pe toată povestea care s-a întâmplat în ultima perioadă, culminând cu acea sancțiune, care a fost complet anormală: a fost luată hotărârea în Consiliul Federal, lucru total anacronic, pentru că o eventuală greșeală a mea putea fi sancționată în Comisia de Disciplină.
Toni Avram (st.) alături de Titi Aur
Titi Aur: De ce să-l sancționezi pe Titi Aur dacă Toni Avram vorbește cu oficialul? Pe urmă, nici măcar Toni Avram nu a mințit, dar chiar și dacă ar fi mințit, orice regulă de judecată din orice colț al lumii spune că ai dreptul la apărare. Toni Avram nu a fost întrebat. Nici Titi Aur nu a fost întrebat. Deci, s-a făcut un proces fără ca una dintre părți să fie întrebată. Dacă tot s-a dat o sancțiune cui nu trebuie și în condiții ilegale, era normal să fie publicată, nu sa îmi spună conducerea FRAS: “Dar tu nu aveai voie să știi de asta”. Dacă tot am demonstrat că nu trebuia dată sancțiunea, că nu mie, ci lui Toni în cel mai rău caz, conducerea federației, în loc să spuna “Hai să vedem ce putem face” a spus “Nu avem ce face, asta e” și s-au întors și au plecat. Nici măcar nu au spus că ar putea rediscuta cazul sau să scriu pe hârtie părerea mea și să rejudecăm la Comisia de Disciplină sau altundeva. Aceea a fost picătura care a umplut paharul. Privind astfel, nu cred că trebuie să fiu judecat de ce am făcut asta. Am făcut-o la supărare! Din alt punct de vedere, dacă vrei să privim lucrurile, plecarea mea a agitat apele în cadrul FRAS și am obligat, în mod indirect, federația să facă ceva. Pentru că dacă Titi Aur pleacă și dă exemplu și la unul, si la altul, iar aceia pleacă și ei, FRAS rămâne pe dinafară. Probabil că au avut o întrevedere la care au discutat: “Putem urgenta demersurile către FIA? Păi nu putem decât prin ACR. Și atunci tu, Rusănescu, poți să urgentezi? Păi eu nu pot cu ACR-ul că eu sunt certat cu ei. OK, atunci retrage-te tu, punem pe altul și declarăm dragoste ACR-ului”. Privind așa, nu am făcut rău că am plecat. Pot să-ți mai spun că după plecarea mea m-au sunat o serie de piloți și de organizatori care mi-au spus: “Suntem împreună cu tine, venim odată cu tine”, iar eu i-am sfătuit că nu asta este metoda de lucru. Dacă vreți să întreprindeți ceva bun pentru automobilism, faceți presiuni în interiorul FRAS, anunțați că plecați și voi dacă nu se face ceva ca să avem FIA. Și veți fi mult mai utili așa, amenințând conducerea FRAS că plecăm și noi odată cu Titi la ACR. În orice caz, conducerea FRAS a luat acea măsură, de a-l înlătura pe Rusănescu, cu care nu am nimic personal, ei au ajuns la concluzia că Rusănescu nu poate să colaboreze cu ACR-ul, deci e vorba de decizia conducerii FRAS – probabil a lui Ștefan Vasile – l-au pus pe Ovidiu Mazilu, care este un bun negociator și mult mai apropiat de relația cu ACR-ul și sunt șanse să fie mai bine. Într-adevăr, gestul meu a agitat foarte mult apele și nu a fost rău gândit politic, chiar dacă a fost sub impulsul unei supărări personale, am stat, m-am gândit, ziua și noaptea înainte de cursă, iar efectul a fost cel dorit de mine până la urmă. Se face ceva în sensul acesta. Dacă se va reuși sau nu o colaborare cu ACR, rămâne de văzut, pentru că între timp au mai apărut și alte evenimente. Cum ar fi retragerea lui Octavian Bellu din acțiunea către FIA. Într-un fel e bine, într-un fel e rău. E bine că ar putea să însemne o împăcare FRAS-ACR pe plan intern, dar a scăzut importanța actului respectiv în fața FIA. Apoi, hotărârea judecătorească de joia trecută spune că FRAS este în ilegalitate. ACR-ul a câștigat un proces cu FRAS, iar în urmă cu câteva zile a apărut acea hotărâre. Evenimentele decurg într-un ritm destul de alert, încât nu știu ce va ieși. Ce este sigur și la ce pot eu să îndemn acum tot automobilismul românesc este să dea dovadă de maturitate, și ACR-istii, și cei de la FRAS, și pilotii, și organizatorii, să încercăm cu toții să găsim soluția cea mai bună, care nu poate fi decât de a ne împăca și de a uita de tot felul de orgolii și ambiții: “că Niculescu este dictator, că Ștefan Vasile nu a făcut ce trebuie, că Bela a strigat prea mult, ca Pițigoi este prea răzbunător, că Titi Aur a plecat primul”. Dacă vom lupta cu toată povestea asta, ne vom pierde în prea multe amănunte și cred că ar trebui ca toți să spună: “Haideți să facem automobilism!”.
Titi Aur la coasta de la Rânca
– Ce părere aveți despre recenta lovitură de teatru de la federație, scrisoarea președintelui ANS către FIA ?
Titi Aur: Eu am o părere personală pe care nu vreau să o fac publică. Cu siguranță, efectele sunt destul de complicate. Cert este că în momentul de față suntem mai departe de FIA decât eram acum 2-3 săptămâni sau înainte de a apărea acea scrisoare. Mai departe de FIA pe fir direct, adică fără ACR. Acțiunea președintelui ANS, Octavian Bellu, confirmă varianta că pentru a avea FIA, trebuie să lucrăm cu ACR-ul. Aceasta este părerea mea.
– Sigur nu veți lua startul la Raliul Iașului?
Titi Aur: În această seară trebuie să primesc un răspuns de la Ioan Olaru, dacă să mă dau sau nu la Raliul Iașului. Puteam să obțin acceptul, pentru mine – Titi Aur –, să mă dau la Iași așa cum a obținut [Constantin] Răileanu. Răileanu, pilot ACR, participă la Iași, are numărul de concurs 102. Eu am cerut ACR-ului să nu-mi dea acceptul doar mie să mă dau la Iași, ci să dea acceptul tuturor piloților ACR să ia startul acolo, ca prin gestul acesta să se arate un semn de bunăvoință și de intenție de colaborare cu FRAS sau măcar cu organizatorii Raliului Iașului. Dacă nu, eu nu mă înscriu la Raliul Iașului. Aștept să văd dacă s-a rezolvat sau nu. Eu vreau să fie un comunicat oficial din partea ACR că avem voie, oricare dintre piloții ACR, să ne dăm la Raliul Iașului. Aceasta ar însemna deja o recunoaștere a campionatului, sau a raliului ori a FRAS. Dacă nu, așa cum am declarat la conferința de presă de la Cluj, eu nu vreau să mă mai dau decât la curse agreate FIA. Că e coastă, că e raliu, că e urâtă sau frumoasă, e FIA! Și sper ca prin gestul meu să oblig FRAS sau majoritatea concurenților ca federația să obțină recunoașterea FIA. Chiar cu compromisuri, chiar cu acceptarea unor condiții mai dificile impuse de ACR, cu orice preț! Să avem FIA, pentru că de trei ani suntem pe lângă drum. Avem un campionat puternic, cu mașini și cu piloți buni, cu echipe tehnice bune, dar nu suntem unde trebuie pentru că nu suntem FIA.
Interviu realizat de Mihai Dumitru / Foto : Gabi Tomescu
Rally Racing 
Da, domnule Aur a plecat Rusanescu si cu ce v-ati ales?