Tag Archives: CNR

Cum s-au sifonat banii de media la FRAS

M-am bucurat când am auzit că Norris Măgeanu a devenit președintele FRAS, chit că am primit vestea de la Darius Petre la vreo lună după alegeri. Faptul că este mai cunoscut ca performer la volănașe de dantelă decât la volanul de curse, îl văd ca pe un avantaj în noua sa funcție. Un fost mare pilot nu ar fi automat bun președinte al FRAS, tot așa cum nimic nu garantează că un fost mare fotbalist devine un bun antrenor. Deși l-am întâlnit pe Norris doar de câteva ori în urmă cu mai mulți ani, mi se pare omul proaspăt, tocmai potrivit pentru a împinge federația din înțepeneala în care rămăsese, practic, de când s-a rupt de ACR.

Restructurarea din temelii a schemei de personal a federației este în sine un pas înainte. Pentru că instituția intrase într-o inerție sistemică din care nu se putea ieși decât prin schimbarea efectivă a oamenilor. Simplul fapt de a rupe tradiția și a nu mai angaja dive pe post de PR la federație a fost încă un mic pas înainte.

Poate că Ovidiu Mazilu n-a lăsat multe în urma sa după 8 ani la șefia federației, dar unul pe care l-a făcut pe bune este că a oprit neregulile care se petreceau cu asigurările sportivilor. Norris Măgeanu are deja ocazia să pună o cărămidă la temelia moștenirii pe care o lasă automobilismului românesc. Ca președinte nou și liber de încrengăturile de interese din trecut, poate să pună piciorul în prag: „De azi încolo, FRAS semnează contracte direct cu posturile TV”.

Corupția ucide în România, așa cum s-a văzut și la #Colectiv. Să plătești bani negri (nefiscalizați) unui realizator de programe ca să-ți intre o știre pe TV este fără echivoc un act de corupție. Nu federația a inventat practica șpăgii la TV pentru a se difuza pe post un reportaj de câteva minute despre raliuri, coastă sau karting, dar federația era vinovată ori de câte ori perpetua complice obiceiul ciubucului, injectând bani în acest sistem corupt și creând un cerc vicios.

Dacă în anii ’90 fosta federație sub ACR vindea la licitație celor interesați drepturile exclusive de televizare a curselor auto din România (dar fără să investească banii în dezvoltarea sportului), după 2000 puține posturi TV mai erau interesate de motorsportul autohton. Concurența pe piața TV devenise intensă, iar posturile se întreceau pe audiențe. Așa s-a făcut că unii PR-iști ai importatorilor auto sau sponsorilor implicați în CNR au început să-și plătească „la negru” aparițiile la TV, difuzând doar ce îi interesa. Își ascundeau sub preș propria nepricepere în a face din acțiunile lor un eveniment de presă.

Însă plata cu sau fără chitanță a reportajelor în buletinele de știri a stricat piața, astfel că realizatorii de programe s-au învățat să nu mai difuzeze decât ce le aducea bani. Cum deplasarea la o cursă era mai costisitoare decât un interviu pe stadion cu un fotbalist sau un patron de club, puține posturi TV mai difuzau vreo știre din sportul auto (sau moto) românesc. Așa a ajuns ca până și federația de profil să plătească unor chițibușari din presă care promiteau să includă materiale de raliuri, coastă sau karting în buletinele de știri. Din banii de taxe ai sportivilor și organizatorilor, FRAS ungea sistemul, îmbogățind căpușe stil Fane Plăvan.

Faptul că sponsorul federației era mulțumit să se vadă la TV nu scuza cu nimic FRAS, care plătind știri tăia astfel accesul „pe sticlă” al sportivilor, echipelor sau sponsorilor care ar fi meritat prin acțiunile lor să fie mediatizați. Ani de zile au curs bani prin astfel de contracte fără clauze de audiență care nu au adus nimic în planul imaginii. Fănel promitea știre CNR în buletinul sportiv de la Pro TV în prime-time, dar materialul intra pe N24 la audiență 0.0 ca berea fără alcool.

Să ne imaginăm un organizator de etapă care se zbate să le ofere sponsorilor expunere pe TV și pune deoparte bani cash pentru a plăti servicii media fără factură. În schimb, ca să nu iasă pe minus cu finanțele, face rabat la siguranța sportivilor și în loc de ambulanță privată, cu medic și asistent, închiriază o dubă vopsită în ambulanță, cu șofer și brancardier. Vă sună cunoscut scenariul?

Chiar ne trebuie televiziunea?

Cu toții suntem de acord că posturile TV din România caută senzaționalul ieftin și că telejurnalele sportive sunt un colaj de știri tabloide despre personaje care doar tangențial au legătură cu sportul. Televiziunea încă este regină în peisajul mass-media de la noi, dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe în țările dezvoltate, unde revoluția Web 2.0 a lăsat TV-ul în offside. În România, lucrurile se schimbă cu lentoarea specifică periferiei lumii civilizate, însă chiar şi aici, când oamenii vizionari ajung la conducerea unui sistem, pot să imprime un progres în salturi.

Înainte să mai pompeze bani în pântecul avid al televiziunii, poate ar trebui ca FRAS să se întrebe cinstit: ce oferă televiziunea sportului auto din România?

După calupul de știri pseudo-sportive alcătuite din cele mai recent afirmații ale lui Gigi Becali, Borcea și Niculae, uneori mai apare și un reportaj (plătit) cu un oarecare fotbalist din Liga I urcat în mașina unui campion de raliuri pe la vreun shakedown. Poate sponsorii sunt fericiți că se văd seara la TV, dar cu ce ajută fenomenul auto sportiv din România faptul că telespectatorul vede un fotbalist aliterat care la coborârea din mașină declară „Da, deci a fost marfă, ce să zic…” ?

Pont pt. FRAS: live streaming pe net

De la mijlocul anului 2014, când mi s-a făcut lehamite și mi-am dat demisia de la FRAS, lucrez în alt domeniu și m-am deconectat de la actualitatea sportului auto din România. Dar continui să citesc zilnic știrile Motorsport.com despre toate campionatele-cheie ale sporturilor cu motor. Mi-a rămas în minte articolul de pe Autosport.com în care pilotul britanic Kris Meeke îi îndemna pe diriguitorii Campionatului Mondial de Raliuri să-și îndrepte atenția de la obsesia pentru televizarea raliurilor la transmiterea live acțiunii pe Internet, în acel format interactiv care permite utilizatorului să urmărească onboard echipajul preferat.

Pare greu de imaginat pentru o federație a cărei comunicare a fost încredințată unor „profesioniști” care se rezumau la un comunicat de presă înainte și după etapă. Dar mutarea focalizării bugetului de mediatizare de la clasica televiziune și presă scrisă la mediul virtual ar însemna un salt gigantic de la primitivism la avangardism. Mediul online înseamnă mult mai mult decât puzderia de site-uri românești de motorsport, unde oameni fără pregătire jurnalistică scriu în mod stângaci texte în care cuvintele zornăie chinuite.

Online-ul este un univers în expansiune. Imaginația este singura graniță, iar limitele tehnice a ce poți să faci pe net se lărgesc câte puțin cu fiecare lună sau zi. Live streaming nu înseamnă doar să agăți o cameră în vârful unui catarg și să transmiți imagini blurate. O transmisiune live pe internet pe mai multe canale înseamnă ca utilizatorul de acasă sau din centrul de presă să poată urmări în timp real filmări din puncte fixe de pe proba specială sau onboard de la fiecare echipaj care a acceptat să monteze în cockpit o cameră digitală cu audio-video sender. Ar mai fi nevoie de grafică pentru afișarea informațiilor relevante, poate și o voce în limba română și opțional în engleză. Toate acestea ar presupune o echipă de producție similară cu una trimisă în teren pentru televizarea unui meci de fotbal.

Eurosport Events TV crew IRC Monte CarloPartea bună este că televizarea în directă a oricărui eveniment sportiv nu este atât de costisitoare, iar transmisiunile pe net sunt în general mai ieftine. Din banii plătiți pentru difuzarea unor știri TV la postul N24 cu audiență 0.0 s-ar putea finanța o astfel de echipă tehnică, iar 2-3 sezoane s-ar amortiza investiția în echipament și training. Este ca și cum ai oscila între a plăti chirie scumpă pentru o garsonieră mizeră și a accesa un credit rezonabil pentru o casă decentă.

În România există jurnalişti de motorsport talentaţi (un nume la îndemână este Radu Gurămultă) şi echipe bine rodate în producţia audio-video la evenimente de motorsport autohton. Tot ce lipsește acum este viziune și curaj la nivelul FRAS pentru a reuni oameni și idei valoroase într-un concept de mediatizare care să depășească satisfacția de scurtă durată a unei știri la TV.

foto: Grzegorz Roslon / eWRC.cz

Campionatul Național de Raliuri în vizorul DNA

Francois Delecour - Visit Romania - Monte Carlo Rally
Sportul cu motor este un hobby sau o profesie scumpă, ceea ce înseamnă că îi vom găsi pe practicanții vitezei acolo unde sunt banii. Iar sursa banilor nu este întotdeauna curată ca lacrima. Infracțiuni economice există dintotdeauna în jurul Formulei 1 și al tuturor disciplinelor motorsportive, iar România nu face excepție. L-am văzut pe pilotul de raliuri Mădălin Radu Arhire arestat prevenitv în dosarul drepturilor TV la fotbal, pe pilotul de viteză în coastă Andrei Ionuț Rudeanu (ginerele lui Vasile Blaga) încătușat și cercetat pentru evaziune fiscală, iar exemplele ar putea continua. Nimic nou sau ieșit din comun până aici.

Inedit este faptul că niște contracte de sponsorizare din Campionatul Național de Raliuri au ajuns recent să fie anchetate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). La sfârșitul lunii septembrie a picat din senin arestarea omului de afaceri Ovidiu Semenescu (vezi știre pe Mediafax) în dosarul de corupţie în care este implicată compania Apa Nova. Traducând pe românește păsăreasca juridică a procurorilor, în dosar este vorba de căpușarea activității Apa Nova prin unele contracte din care s-au scurs sume uriașe de bani în mod ilegal, fapt care a avut ca efect creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de consumatori.

Este interesant referatul DNA ce face referire directă la „facturi de achiziție echipament sportiv, de inscripționare a autoturismelor participante la raliuri, documente care să susțină sponsorizarea piloților auto”.

Ce treabă avea compania Apa Nova cu sportul auto? Era sponsor al echipei ESD în Campionatul Național de Raliuri, din care a făcut parte și François Delecour, triplu campion național în perioada 2012-2014. Dacă ne uităm pe aripa-spate a mașinii din imagine (Delecour la Raliul Monte Carlo), vedem siglele Apa Nova, Acvatot, Dalika și Veolia, aceasta din urmă fiind compania-mamă a celor dintâi.

Dosarul penal Apa Nova este o încrengătură de interese franceze în România, iar faptul că Delecour a fost atras în această combinație fiind probabil singura parte nevinovată a schemei infracționale. În practică, se emiteau facturi false pentru reducerea artificială a profitului impozabil și a TVA-ului de plată al Apa Nova și se efectuau decontări fictive prin intermediul unor diferite firme tip fantomă.

Apropo, Ovidiu Semenescu era un prieten apropiat al fostului peședinte FRAS.

Ca fani ai acestui sport, nu este deloc rău că o companie constituită în baza unui parteneriat public-privat cum este Apa Nova a sponsorizat o echipă care a adus în România o legendă a raliurilor, vicecampion mondial. Ne-ar deranja să aflăm însă că doar o parte din bugetul de promovare a imaginii furnizorului de apă și canalizare s-a cheltuit în raliuri, iar restul s-a sifonat prin metoda „parandărăt”, adică îți dau 5 lei sponsorizare pe contract, dar îmi dai înapoi 2 lei fără acte.

Ar fi greșit că considerăm că, prin anchetarea Apa Nova, DNA sperie un sponsor important al unei echipe de top din CNR. Pentru că dacă toate afacerile dubioase din România ar fi scoase la lumină, am obține o economie funcțională care ar putea să sponsorizeze din bani curați un sport scump cum este automobilismul. Corupția nu-i îmbogățește decât pe corupți, iar toți ceilalți achită nota de plată.

Acum a picat Ovidiu Semenescu, însă cine urmează pe lista DNA?

foto: Grzegorz Roslon / eWRC.cz

FRAS salută gestul de fair-play al lui Vali Porcișteanu

Gergő Szabó și Valentin Porcișteanu la Brașov 2009

Gergő Szabó și Valentin Porcișteanu după Raliul Brașovului 2009

Federația Română de Automobilism Sportiv prezintă clarificări cu privire la o știre vehiculată de mass-media în ajunul etapei de la Brașov a Campionatul Național de Raliuri „Dunlop” 2014. În luna martie, postul România TV a difuzat știrea „Scandal cu iz etnic la raliu”, preluată de mai multe canale de comunicare online. FRAS dezavuează atribuirea de conotații xenofobe și exploatarea în stil tabloid a unui eveniment comun în sport, precum plecarea unui sportiv de la o echipă.

Cu prilejul unei recente vizite la sediul Federației, sportivul vizat de această știre, campionul național Valentin Porcișteanu, a dorit să facă următoarele precizări: „Mă delimitez de interpretările scandaloase care au circulat în mass-media în legătură cu încetarea colaborării mele cu Colina Motorsport. Colina este o echipă de service profesionistă care mi-a stat alături la cele mai importante rezultate din cariera mea sportivă, inclusiv titlul național absolut din sezonul 2011. Mai mult, țin să menționez că Gergő Szabó îmi este prieten și nu voi uita niciodată faptul că la Brașov în 2009 el a fost unul dintre primii piloți rivali care m-au felicitat la prima mea victorie de etapă în clasamentul general”.
Citeşte mai departe…

Statistici CNR: ultimii 10 ani (2004-2013)

Campionatul Național de Raliuri (CNR) a fost înființat în 1969 și a disputat până în prezent 45 de sezoane fără întrerupere. Dacă ar fi să facem, de exemplu, O statistică a mărcilor auto care au obținut victorii de etapă în tot acest interval de timp, atunci Dacia ar fi lider detașat al ierarhiei. Era interesant, însă mai deloc relevant pentru perioada contemporană a CNR. Așadar, am preferat cele mai recente 10 sezoane din istoria campionatului intern pentru a pune în evidență tendințele înspre care se îndreaptă raliurile din România. Statistica se referă exclusiv la clasamentul general FIA dintre anii 2004 și 2013.

Citeşte mai departe…

Push it good !

Image_004
Sporturile cu motor incearca sa ne dea un raspuns la intrebarea ca ii macina pe barbati: “Cum este mai bine, sa tragi sau sa impingi?” Cine a inteles raspunsul sa ni-l spuna si noua…

Citeşte mai departe…

Celelalte două excluderi din cariera lui Delecour…

foto: RallyPhoto.ro

Mesajul afișat de campionul național en-titre al României / foto: RallyPhoto.ro

François Delecour s-a prezentat la etapa din Cluj a Campionatului Naţional de Raliuri Dunlop 2013 cu bolidul său Peugeot 207 S2000 care pe portiera stângă avea afișat mesajul „Over 250 starts overall… 1 exclusion”. Aluzie cât se poate de transparentă la excluderea pilotului francez din clasamentul etapei precedente, Raliul Deltei, pe care o câștigase pe probele speciale tulcene.

Așadar, o carieră de peste trei decenii în raliuri fără nicio excludere până la Raliul Deltei? O simplă căutare pe site-urile de statistici ne spune însă că nu la Tulcea a fost descalificat chiar pentru prima oară în carieră din clasamentul final al unui raliu. Doar în Campionatul Mondial are la activ două excluderi, ce-i drept cea mai recentă datează de acum aproape 16 ani:

Cea mai recentă excludere: Catalunya 1997

Cea mai recentă excludere: Catalunya 1997

1. Raliul Marii Britanii 1994, pe vremea când pilota un Ford Escort RS Cosworth al echipei de uzină a Ovalului Bleu.

2. Raliul Catalunya 1997, când team-ul oficial Peugeot Sport îi punea la dispoziție spectaculosul 306 Maxi aspirat (gr. A7).

La această din urmă excludere a lui Delecour din clasamentul unei etape WRC, a fost vorba tot de o intervenție neautorizată asupra mașinii de concurs. Iată ce ne spune WorldRally.net: François Delecour came fifth to the finish, but he was excluded after the Peugeot was re-started by pushing on a no-service area.

Cei mai mulți au interpretat mesajul afișat la „Transilvania Rally” de către echipajul campion en-titre ca pe o palmă adresată FRAS. Nimeni însă nu l-a interpretat ca pe o mea culpa pe care și-o face însuși François Delecour.

Dar nici n-am auzit pe vreunul dintre fani care să-și pună problema de ce trei mecanici ai preparatorului Munaretto au făcut acea greșeală grosolană de a umbla la mașina de concurs în parcul închis. Sau de ce era nevoie de trei mecanici ca să recupereze o videocameră on-board? Îmi place însă că la Cluj multă lume îl vede pe Delecour ca pe o victimă a persecuției FRAS. :)

Text: Mihai Dumitru / Foto: Balazs Attila

Alte articole pe aceeași temă :

Campionul României atacă titlul european în 2013

În serviciul Zeului Cronos


Cornometrele sunt martorii fără de care raliurile și cursele de viteză în coastă ar fi o disciplină sportivă la fel de subiectivă precum patinajul artistic.
Citeşte mai departe…