Gustul victoriei


Ridicarea mâinilor în aer, în semn de triumf, este un gest reflex, un arhetip comportamental care se învaţă din copilărie. Însă piloţii de curse au dus mai departe ritualul victoriei, fiecare având un stil propriu, un “trademark” personal. Iată câteva dintre cele mai neobişnuite stiluri de a celebra succesul în lumea sporturilor cu motor:

Baia de şampanie

Sébastien Loeb, obişnuit cu gustul şampaniei

De ani buni, o firmă franceză asigură acest produs de lux pentru tradiţionala „baie de şampanie” de pe podiumul de premiere al curselor de Formula 1. Este un gest datorat unui pilot american, Dan Gurney, la victoria sa în cursa de 24h de la Le Mans din 1967. F1 l-a preluat fără rezerve, devenind emblematic pentru această disciplină. Dacă însă în timpul cursei moare pilot, sticlele nu sunt destupate, dar altfel rareori se întâmplă să se refuze voluntar mica fiestă, precum în 1979. Piloţii echipei Williams (Jones şi Regazzoni) au obţinut 3 victorii în acel an, însă ei se delectau pe podium cu… suc de ananas. Motivul era că Williams avea drept sponsor principal compania naţională aeriană din Arabia Saudită, iar baia de şampanie putea fi interpretată ca un afront de către partenerii arabi. Consumul ostentativ de alcool trebuia evitat cu orice preţ!

“Papă-lapte”

"Baie de lapte" pentru Dan Wheldon la Indy 500

Spre deosebire de F1, la ceremonia de premiere a cursei de 500 mile de la Indianapolis se preferă lapele. Obiceiul datează din 1936, de la un legendar pilot yankeu, pe nume Louis Meyer (învingător în 1928, ’33 şi ’36), care era antialcoolic, lucru foarte inspirat în perioada prohibiţiei. La ultima sa victorie pe Indianapolis Motor Speedway, Meyer îndurase mari suferinţe în bolidul său Stevens-Miller care se preta la un stil de pilotaj extrem de solicitant fizic. După ce a trecut linia de finiş cu ultimele forţe, a sorbit cu nesaţ dintr-o sticlă de lapte. A fost de ajuns ca fotografia cu sticla de lapte să apară pe prima pagină a ziarelor, pentru a deveni o cutumă ce a continuat până la ediţia 1941, după care Statele Unite au intrat în Al Doilea Război Mondial, iar toate competiţiile auto au încetat. Din 1947, a fost dată uitării, revenind un deceniu mai târziu, resuscitată de campania “Drink Milk”. Cu acea ocazie, producătorii din industria laptelui s-au unit pentru promovarea acestui produs, şi nu a unei mărci anume, spre a-i determina pe americani să consume mai mult lapte, în beneficiul propriei sănătăţi. Campania continuă şi azi, fiind una din cele mai longevive din istoria publicităţii. Fără teama de a fi luat peste picior ca “papă-lapte” de colega de bancă din liceu, orice pilot american visează la clipa în care va trage o duşcă din sticlă, în uralele tribunei.

Sărutul obiectelor

Pilotul Max Angelelli sărutând maşina de concurs

Explozia de bucurie, generată de o victorie neaşteptată sau de una obţinută cu o sforţare pe final de cursă, îi face pe piloţi să-şi dea frâu liber sentimentelor de moment. Dacă soţia sau logodnica nu este în preajmă, atunci bolidul de curse, trofeul sau chiar pista circuitului sunt ţintele cele mai frecvente ale afecţiunii dezlănţuite a unui pilot în culmea gloriei. La urma-urmei, se ştie că pneurile aduc victoria, dar n-am văzut până acum un pilot care să-şi lipească buzele de cauciucurile care încă sfârâie la finele cursei…

Salturi şi chestii periculoase

Helio Castroneves este “Omul Păianjen”

Chiar şi când câştigă curse anoste pe care doar el le savurează, Michael Schumacher face mereu un mic salt pe podium. Dar cine îl poate uita pe Sébastien Loeb, care, cu prilejul titlului WRC câştigat în Corsica 2004, a executat un spectaculos salt pe spate, de pe rampa de start/sosire. Un exerciţiu de rutină pe vremea când era gimnast de performanţă! Dublu învingător la Indianapolis, brazilianul Helio Castroneves este “Omul păianjen” sau “Spiderman” deoarece, atunci când câştigă, se caţără pe gardurile circuitului pentru a incita publicul să-l aclame. Un alt pilot care animă cursele pe oval este Carl Edwards, din NASCAR. După fiecare victorie, toţi îl aşteaptă pe american să iasă din maşină ca să-l vadă executând “the Edwards backflip”.

“The Edwards backflip”

Spre deosebire de saltul pe spate al lui Sébastien Loeb, vitezistul acrobat de peste Ocean sare de pe portiera din stânga a bolidului său Ford. O excelentă strategie de marketing care îl scoate în evidenţă pe Carl Edwards în rândul zecilor de piloţi din NASCAR.

Departamentul “Moravuri”

Exhibiționistul Carpentier

Recordmanul perioadei contemporane a MotoGP, Valentino Rossi, vine de fiecare dată cu altă năzbâtie. După spusele italianului, membrii fanclubului său decid înaintea cursei cum va sărbători el în caz de victorie. Costumaţiile tip “Robin Hood” sau “ocnaş“, pe care le îmbracă peste combinezon, au fost cele mai reuşite de până acum. Cvadruplu campion mondial de Superbike, britanicul Carl Foggarty, a fost supranumit “King Carl”, întrucât la celebrarea titlurilor câştigate obişnuia să se îmbrace pe podium într-o mantie regală purpurie, asortată cu o coroană… din plastic şi un sceptru gonflabil. Înaintea cursei din Ohio, din urmă cu doi ani, pilotul ChampCar, Patrick Carpentier, a promis că dacă o câştigă va fugi gol-puşcă pe un tur de circuit. Canadianul a reuşit să se impună şi s-a ţinut de cuvânt, alergând apoi doar cu steagul în pătrăţele înfăşurat în jurul coapselor!

Text: Mihai Dumitru

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s